• Română
  • English

Diversificarea alimentaţiei între 6-8 luni

 

Chiar dacă mă repet : tot ce veți citi aici face parte din experiența mea personală !!!

 

 
 
Copilul dvs. stă în șezut singur și apucă obiectele din jurul lui?
Atunci, se pregătește să treacă în Etapa 2 ceea ce înseamnă că veți putea combina mai multe ingrediente cu textura fină.
În jurul vârstei de 6 luni există niște semne care trebuie urmărite semn că se poate trece la următorul moment în alimentația copilașului și anume alte gusturi:
  • • începe să țină obiecte în mânuță și să le aducă spre gură;
  • • stă bine pe funduleţ ;
  • • începe să comunice prin tot felul de sunete;
  • • mută obiecte dintr-o mânuță în alta;
  • • manifestă  preferințe pentru unele alimente;
  • • închide gurița și întoarce capul când nu vrea să mănânce;
  • • întoarce capul după zgomote;
 
In cazul în care începeți diversificarea alimentației copilului dvs. după  6 luni , începeți încet, pregătind o cantitate foarte mică de mâncare . Este important să vă amintiți că laptele continuă să fie cea mai importantă masă a zilei – nu vă faceți griji atunci când copilul nu va mânca mai mult decât o mușcătură.
 
 

 Începând cu luna a șasea, după ce bebelușul a învățat ca mâncarea vine și din linguriță nu numai de la sânul mamei sau din biberon, se poate deci diversifica alimentația și mai mult. Ce mai poate manca copilul? 
 
 
 Alimente pentru bebei de la 6-8 luni:
 
FRUCTE:  banane- avocado- mere-pere-caise-mango-nectarine-piersici-prune ( prune uscate)
LEGUME:  dovleac – cartofi dulci-morcovi-dovlecei-fasole verde-mazăre-zucchini-păstârnac
CEREALE:  făină de ovăz -orz -orez
PROTEINE: pui- curcan
LACTATE: iaurt simplu din lapte integral: reteta iaurt de casa
 
 Recomandări pentru o diversificare optimă 
 
**FRUCTE  ( banane- avocado- mere-pere-caise-mango-nectarine-piersici-prune )
Începeți să faceți propriile dvs.  combinații odată ce copilul a avut mai multe fructe, fără nici o reacție . După 8 luni – poate doriți să încercați sa-i oferiți copilului prime fructe crude.
** LEGUME  ( dovleac – cartofi dulci-morcovi-dovlecei-fasole verde-mazăre-zucchini-păstârnac) 
 De acum puteți crea o varietate mare de combinații de legume.  Asigurați-vă că toate legumele au fost anterior oferite fără nici o reacție , înainte de amestecare și de potrivire.  Dupa 8 luni – poate doriți să încercați sa oferiți legume fierte moi tăiate în cuburi sau bucăți mici .
**CEREALE : Încercați amestecarea împreună a cerealelor pe care copilul dvs. le- a avut deja, fără nici o reacție – Orezul brun şi fulgii de ovăz cu sos de pere, de exemplu. 
Orezul nepasat se dă doar după 8 luni ; biscuiții, grișul, pâinea, paste făinoase, făina de grâu (pentru îngroșarea supelor) după 7 – 8 luni.

 * *PROTEINE: carnea de pui, curcan de la 6 luni -de fapt este vorba despre carnea de găină ( dacă se poate pasare de la țară) deoarece carnea de pui conține anumite toxine care nu sunt bune pentru bebeluș ;
Găina este bogată în proteine și fier. Este carnea cel mai ușor de digerat  și este cel mai adesea recomandat ca primul tip de carne oferit copiilor. Curcanul, precum carnea de găină, este și el bogat  în proteine și fier.
** LACTATE . In jur de 7-8 luni, ar trebui să fie în măsură să ofere iaurt simplu lapte integral și brânzeturi ușoare. Se amestecă iaurtul cu un piure de fructe preferat pentru mic dejun .
 
* NU SE ADAUGĂ ZAHĂR SAU SARE ALIMENTELOR PÂNĂ LA 1 AN!
* NU SE ADMINISTREAZĂ COPIILOR SUCURI DE FRUCTE SAU LEGUME DE LA VÂRSTA DE 6 SĂPTĂMÂNI !!!
* FĂINA DE GRÂU, GRIȘUL SE INTRODUC NUMAI DUPĂ 6 LUNI, GĂLBENUȘUL DE OU NUMAI DUPĂ 8 LUNI IAR LAPTELE DE VACĂ (sau de alimentară) NUMAI DUPĂ 1 AN
* CITRICELE SE INTRODUC NUMAI DUPĂ 8-10 LUNI, fiind alergizante!!
* gălbenușul de ouă se dă după 8 luni,  albușul de ouă se dă doar după 1 an;
* de la 6 luni începeți să oferiți apă fiartă și răcită sau apă plată după mesele bogate în proteine.
 
 Cum se selectează carnea de pui și curcan pentru alimentele pentru copii
Carnea deschisa la culoare atât de curcan cât și de pui, cum ar fi pieptul este considerat mai bogata în proteine și mai săracă în grăsimi.
Carnea de pui mai închisă la culoare, ca și cea de curcan, cum ar fi coapse și picioare, este mai bogata în fier și mai bogata în grăsimi. Ar putea fi o idee bună de a oferi copilului carne mai închisă, fie de curcan sau fie de pui. Conținutul de grăsime face ca acesta carne sa fie ușor de făcut piure, rezultând  o textură relativ buna; fiind mai bogata în fier această parte a curcanul și a puiului este o alegere excelenta.
Cel mai bun mod de a pregăti carnea de curcan și de pui
O modalitate de a prepara carnea de pui și curcan este de a o tăia  în bucăți și de a o fierbe în apă cu puține legume, în care se poate adaug și puțin condiment, cum ar fi busuioc sau pătrunjel.  Cea mai bună metodă este gătirea la cuptor, pentru că  prin coacere se mențin majoritatea nutrienţilor, o altă metodă de a păstra nutrienţii fiind la abur.
  Folosind o oală se poate găti și o tocană , care este un alt mod minunat de a găti puiul sau curcanul . Rețineți că substanțele nutritive se vor infiltra în lichidul pe care îl adăugați în oală.
Dacă copilul dumneavoastră nu este obișnuit cu gustul de pui sau de curcan, nu  folosiți sucul / lichidul din oală, pentru ca acesta  face aroma prea puternica. Strecurați lichidul dacă este necesar și  folosiți apă pentru a face piureul de pui sau curcan.
 
Indiferent de ritmul diversificării baza rămâne tot laptele matern/ formula până la 12 luni.
 
Metoda corespunzătoare de administrare a alimentelor complementare
* Administrarea alimentelor trebuie să țină seama de particularitățile de apetit și de saţietate ale copilului. I se dă de mâncare când îi e foame.
* Trebuie făcută cu multă răbdare, încet prin încurajarea verbală a copilului să mănânce.
* Se încurajează auto alimentarea mai întâi cu alimente ținute în mână (biscuiți) pe la 7 – 8 luni, cu cana (își ține singur cana la 9 luni) și cu lingurița (încearcă să mănânce singur la 10 luni). Trebuie lăsat să exploreze alimentele cu privirea, cu mâna și dacă se murdăreşte nu trebuie certat . Nu se recomandă forțarea copilului să consume întreaga porție (predispune la anorexia de opoziție).
* Alimentul nou trebuie propus, nu impus; dacă refuză alimentul facem pauză 2-3 săptămâni cu alimentul respectiv și începem alt aliment; dacă refuză mai multe alimente se recomandă combinația de consistență și gusturi diferite și experimentarea mai multor metode de încurajare.
* Minimalizarea distragerii atenției în timpul mesei dacă copilul își pierde repede interesul pentru mâncare.
* Alimentația complementară optimă depinde nu numai cu ce este alimentat copilul dar și cum, unde, când și de către cine. Trebuie hrănit de o persoană cu care copilul are legături emoționale, care să-i vorbească, să stabilească „contact ochi – ochi” cu el, masa să fie un „moment de dragoste” consumată într-o atmosferă de siguranță.
 
Numărul meselor depinde de conținutul energetic și cantitatea alimentelor consumate la o masă. Se recomandă de 2 – 3 ori pe zi la 6 – 8 luni.Frecvența mai mare a meselor decât este necesar duce la înlocuirea excesivă a laptelui de mamă/formula.
Am găsit niște citate care am considerat că poate vă sunt de ajutor:
 ” Diversificarea este procesul de tranziție gradată de la alimentația lactată la alimentația familiei, caracterizat de introducerea altor lichide și alimente solide (alimente complementare) pe lângă laptele de mamă/formula atunci când laptele de mamă singur nu mai acoperă necesitățile nutriționale ale sugarului.

Perioada diversificării este o perioadă dificilă cu risc crescut pentru malnutriţie sau obezitate. Cunoștințele inadecvate în ceea ce privește diversificarea sunt mai periculoase chiar decât lipsa hranei. Strategia globală OMS recomandă pentru o diversificare corectă să se ia în considerare următoarele:

1. Alăptare începută în primele 2 ore după naștere şi exclusivă până la 6 luni.
2. Continuarea alăptării frecvente, la cerere până la 2 ani și după.              
 3. Metoda corespunzătoare de administrare a alimentelor complementare.                    
 4. Prepararea și păstrarea corespunzătoare a alimentelor complementare.   
 5. Cantitatea necesară de aliment complementar.   
6. Consistența alimentelor.                                                                                               
7. Frecvența meselor și conținutul energetic.
8. Valoarea nutritivă a alimentelor complementare.   
9. Suplimentare de vitamine pentru sugar și mamă dacă e necesar.  
10. Alimentația în cursul și după îmbolnăvire. „
 
 
 Si acum rețete pentru copii de la 6-8 luni :  AICI
 
 
 
 


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.