Vă spun drept nu mă prea dau în vânt după carnea de miel. Decât cea preparată de mama. Sau poate încă nu am găsit bucătarul care să facă din ea ceva ce să-mi placă. De fapt nu îmi place mirosul, cred.
Aceasta este o rețetă moștenită de la mama,
care face mielul să nu miroase a miel ( aşa de tare).
O rețetă fără cantități. Este după ochi şi în funcție de gustul fiecăruia.
Am folosit: pulpă de miel, cimbru proaspăt,rozmarin, oțet balsamic alb, slăninuță, usturoi, mult usturoi, ulei, sare, piper şi boia. În primul rând se pregătesc pulpele, se curăță de pielițe și se îndepărtează grăsimea în exces. Dar nu toată grăsimea, să mai lăsați puțină cât să dea gust.
Se face un baiț din apă, oțet balsamic alb şi cimbru proaspăt. Cantitățile nu le știu pentru că fac acest baiț gustându-l. De fapt vreau să obțin o apă aromată, să nu se simtă gustul oțetului. Lăsăm carnea cel puţin o oră în acestă apă aromată.
După ce a trecut mai bine de o oră, carnea se clătește cu apă rece şi se șterge cu un prosop de bucătărie. Se împănează cu usturoi şi slăninuță.
Se condimentează. NU se pune sare decât la sfârșit, altfel se întărește carnea. Se așează frumos în tavă şi se adaugă puţin ulei.( cam de un deget pe fundul tăvii.)
Se dă la cuptor preîncălzit la 200 grade. Se acoperă tava cu folie sau hârtie de copt. Ar trebui să stea la cuptor cam 1 oră şi jumătate. În tot acest timp verificați constant carnea . În cazul meu a fost nevoie să o întorc de 3 ori. Când este aproape gata, se descoperă şi se mărește temperatura la cuptor. Este nevoie de o temperatură ridicată pentru a face crustă. The final touch: condimentați cu sare şi puneți usturoi pisat în uleiul încins din tavă. Cu acest ulei cu usturoi, se udă de vreo câteva ori carnea încinsă pentru a prinde şi mai mult gust. Şi cam asta este toată filozofia.
Să aveţi poftă și Paște fericit !!!
